Constitutia din 31/10/2003

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003

Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003 , publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dându-se textelor o noua numerotare (art. 152 a devenit, în forma republicata, art. 156). Legea de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003 a fost aprobata prin referendumul national din 18-19 octombrie 2003 si a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hotarârii Curtii Constitutionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului national din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei României. Constitutia României, în forma initiala, a fost adoptata în sedinta Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 si a intrat în vigoare în urma aprobarii ei prin referendumul national din 8 decembrie 1991.

 

TITLUL I
  Principii generale


   ARTICOLUL 1

    Statul român


   (1) România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.

   (2) Forma de guvernamânt a statului român este republica.

   (3) România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.

   (4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - în cadrul democratiei constitutionale

 (5) În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.


   ARTICOLUL 2

    Suveranitatea


   (1) Suveranitatea nationala apartine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

   (2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.


   ARTICOLUL 3

    Teritoriul


   (1) Teritoriul României este inalienabil.

   (2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.

   (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orase si judete. În conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.

   (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.


   ARTICOLUL 4

    Unitatea poporului si egalitatea între cetateni


   (1) Statul are ca fundament unitatea poporului român si solidaritatea cetatenilor sai.

   (2) România este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.


   ARTICOLUL 5

    Cetatenia


   (1) Cetatenia româna se dobândeste, se pastreaza sau se pierde în conditiile prevazute de legea organica.

   (2) Cetatenia româna nu poate fi retrasa aceluia care a dobândit-o prin nastere.


   ARTICOLUL 6

    Dreptul la identitate


   (1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinând minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.

   (2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinând minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare în raport cu ceilalti cetateni români.


   ARTICOLUL 7

    Românii din strainatate


    Statul sprijina întarirea legaturilor cu românii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sunt.


   ARTICOLUL 8

    Pluralismul si partidele politice


   (1) Pluralismul în societatea româneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.

   (2) Partidele politice se constituie si îsi desfasoara activitatea în conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectând suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.


   ARTICOLUL 9

    Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale


    Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si îsi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, în conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor.


   ARTICOLUL 10

    Relatii internationale


    România întretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, în acest cadru, relatii de buna vecinatate, întemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international.


   ARTICOLUL 11

    Dreptul international si dreptul intern


   (1) Statul român se obliga sa îndeplineasca întocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

   (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

   (3) În cazul în care un tratat la care România urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.


   ARTICOLUL 12

    Simboluri nationale


   (1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt asezate vertical, în ordinea urmatoare începând de la lance: albastru, galben, rosu.

   (2) Ziua nationala a României este 1 Decembrie.

   (3) Imnul national al României este "Desteapta-te române".

   (4) Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.


   ARTICOLUL 13

    Limba oficiala


    În România, limba oficiala este limba româna.


   ARTICOLUL 14

    Capitala


    Capitala României este municipiul Bucuresti.


   TITLUL II
  Drepturile, libertatile si îndatoririle fundamentale


   CAPITOLUL I
  Dispozitii comune


   ARTICOLUL 15

    Universalitatea


   (1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.

   (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.


   ARTICOLUL 16

    Egalitatea în drepturi


   (1) Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

   (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

   (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în conditiile legii, de persoanele care au cetatenia româna si domiciliul în tara. Statul român garanteaza egalitatea de sanse între femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

   (4) În conditiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi în autoritatile administratiei publice locale.


   ARTICOLUL 17

    Cetatenii români în strainatate


    Cetatenii români se bucura în strainatate de protectia statului român si trebuie sa-si îndeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara.


   ARTICOLUL 18

    Cetatenii straini si apatrizii


   (1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc în România se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.

   (2) Dreptul de azil se acorda si se retrage în conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care România este parte.


   ARTICOLUL 19

    Extradarea si expulzarea


   (1) Cetateanul român nu poate fi extradat sau expulzat din România.

   (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetatenii români pot fi extradati în baza conventiilor internationale la care România este parte, în conditiile legii si pe baza de reciprocitate.

   (3) Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai în baza unei conventii internationale sau în conditii de reciprocitate.

   (4) Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.


   ARTICOLUL 20

    Tratatele internationale privind drepturile omului


   (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

   (2) Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.


   ARTICOLUL 21

    Accesul liber la justitie


   (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

   (2) Nici o lege nu poate îngradi exercitarea acestui drept.

   (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

   (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.


   CAPITOLUL II
  Drepturile si libertatile fundamentale


   ARTICOLUL 22

    Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica


   (1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.

   (2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.

   (3) Pedeapsa cu moartea este interzisa.


   ARTICOLUL 23

    Libertatea individuala


   (1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.

   (2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile si cu procedura prevazute de lege.

   (3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.

   (4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai în cursul procesului penal.

   (5) În cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.

   (6) În faza de judecata instanta este obligata, în conditiile legii, sa verifice periodic, si nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de îndata, punerea în libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au încetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate.

   (7) Încheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege.

   (8) Celui retinut sau arestat i se aduc de îndata la cunostinta, în limba pe care o întelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunostinta numai în prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.

   (9) Punerea în libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut, precum si în alte situatii prevazute de lege.

   (10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.

   (11) Pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.

   (12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decât în conditiile si în temeiul legii.

   (13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decât de natura penala.


   ARTICOLUL 24

    Dreptul la aparare


   (1) Dreptul la aparare este garantat.

   (2) În tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.


   ARTICOLUL 25

    Libera circulatie


   (1) Dreptul la libera circulatie, în tara si în strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.

   (2) Fiecarui cetatean îi este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta în orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni în tara.


   ARTICOLUL 26

    Viata intima, familiala si privata


   (1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.

   (2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea însasi, daca nu încalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.


   ARTICOLUL 27

    Inviolabilitatea domiciliului


   (1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramâne în domiciliul ori în resedinta unei persoane fara învoirea acesteia.

   (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmatoarele situatii:

   a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarâri judecatoresti;

   b) înlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;

   c) apararea securitatii nationale sau a ordinii publice;

   d) prevenirea raspândirii unei epidemii.

   (3) Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza în conditiile si în formele prevazute de lege.

   (4) Perchezitiile în timpul noptii sunt interzise, în afara de cazul infractiunilor flagrante.


   ARTICOLUL 28

    Secretul corespondentei


    Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.


   ARTICOLUL 29

    Libertatea constiintei


   (1) Libertatea gândirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi îngradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrâns sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.

   (2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste în spirit de toleranta si de respect reciproc.

   (3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, în conditiile legii.

   (4) În relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de învrajbire religioasa.

   (5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistentei religioase în armata, în spitale, în penitenciare, în azile si în orfelinate.

   (6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.


   ARTICOLUL 30

    Libertatea de exprimare


   (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

   (2) Cenzura de orice fel este interzisa.

   (3) Libertatea presei implica si libertatea de a înfiinta publicatii.

   (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.

   (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masa obligatia de a face publica sursa finantarii.

   (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.

   (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, îndemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.

   (8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.


   ARTICOLUL 31

    Dreptul la informatie


   (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi îngradit.

   (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

   (3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala.

   (4) Mijloacele de informare în masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.

   (5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.


   ARTICOLUL 32

    Dreptul la învatatura


   (1) Dreptul la învatatura este asigurat prin învatamântul general obligatoriu, prin învatamântul liceal si prin cel profesional, prin învatamântul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare.

   (2) Învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. În conditiile legii, învatamântul se poate desfasura si într-o limba de circulatie internationala.

   (3) Dreptul persoanelor apartinând minoritatilor nationale de a învata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite în aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.

   (4) Învatamântul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati, în conditiile legii.

   (5) Învatamântul de toate gradele se desfasoara în unitati de stat, particulare si confesionale, în conditiile legii.

   (6) Autonomia universitara este garantata.

   (7) Statul asigura libertatea învatamântului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. În scolile de stat, învatamântul religios este organizat si garantat prin lege.


   ARTICOLUL 33

    Accesul la cultura


   (1) Accesul la cultura este garantat, în conditiile legii.

   (2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi îngradita.

 

   (3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale României în lume.


   ARTICOLUL 34

    Dreptul la ocrotirea sanatatii


   (1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.

   (2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice.

   (3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.


   ARTICOLUL 35

    Dreptul la mediu sanatos


   (1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu înconjurator sanatos si echilibrat ecologic.

   (2) Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

   (3) Persoanele fizice si juridice au îndatorirea de a proteja si a ameliora mediul înconjurator.


   ARTICOLUL 36

    Dreptul de vot


   (1) Cetatenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniti pâna în ziua alegerilor inclusiv.

   (2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarâre judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.


   ARTICOLUL 37

    Dreptul de a fi ales


   (1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care îndeplinesc conditiile prevazute în articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

   (2) Candidatii trebuie sa fi împlinit, pâna în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi în Camera Deputatilor sau în organele administratiei publice locale, vârsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi în Senat si vârsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi în functia de Presedinte al României.


   ARTICOLUL 38

    Dreptul de a fi ales în Parlamentul European


    În conditiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii români au dreptul de a alege si de a fi alesi în Parlamentul European.


   ARTICOLUL 39

    Libertatea întrunirilor


    Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai în mod pasnic, fara nici un fel de arme.


   ARTICOLUL 40

    Dreptul de asociere


   (1) Cetatenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate si în alte forme de asociere.

   (2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei României sunt neconstitutionale.

   (3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.

   (4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.


   ARTICOLUL 41

    Munca si protectia sociala a muncii


   (1) Dreptul la munca nu poate fi îngradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.

   (2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamânal, concediul de odihna platit, prestarea muncii în conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.

   (3) Durata normala a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

   (4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.

   (5) Dreptul la negocieri colective în materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.


   ARTICOLUL 42

    Interzicerea muncii fortate


   (1) Munca fortata este interzisa.

   (2) Nu constituie munca fortata:

   a) activitatile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum si cele desfasurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de constiinta;

   b) munca unei persoane condamnate, prestata în conditii normale, în perioada de detentie sau de libertate conditionata;

   c) prestatiile impuse în situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.


   ARTICOLUL 43

    Dreptul la greva


   (1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.

   (2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.


   ARTICOLUL 44

    Dreptul de proprietate privata


   (1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

   (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care România este parte, pe baza de reciprocitate, în conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.

   (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.

   (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita în proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

   (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.

   (6) Despagubirile prevazute în alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justitie.

   (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

   (8) Averea dobândita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobândirii se prezuma.

   (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii.


   ARTICOLUL 45

    Libertatea economica


    Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora în conditiile legii sunt garantate.


   ARTICOLUL 46

    Dreptul la mostenire


    Dreptul la mostenire este garantat.


   ARTICOLUL 47

    Nivelul de trai


   (1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.

   (2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala în unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala, potrivit legii.


   ARTICOLUL 48

    Familia


   (1) Familia se întemeiaza pe casatoria liber consimtita între soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si îndatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.

   (2) Conditiile de încheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.

   (3) Copiii din afara casatoriei sunt egali în fata legii cu cei din casatorie.


   ARTICOLUL 49

    Protectia copiilor si a tinerilor


   (1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta în realizarea drepturilor lor.

   (2) Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.

   (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune în primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.

   (4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.

   (5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.


   ARTICOLUL 50

    Protectia persoanelor cu handicap


    Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, în vederea participarii efective a persoanelor cu handicap în viata comunitatii, respectând drepturile si îndatoririle ce revin parintilor si tutorilor.


   ARTICOLUL 51

    Dreptul de petitionare


   (1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai în numele semnatarilor.

   (2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezinta.

   (3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.

   (4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii în termenele si în conditiile stabilite potrivit legii.


   ARTICOLUL 52

    Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica


   (1) Persoana vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

   (2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.

   (3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.


   ARTICOLUL 53

    Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati


   (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrâns numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

   (2) Restrângerea poate fi dispusa numai daca este necesara într-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata în mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.


   CAPITOLUL III
  Îndatoririle fundamentale


   ARTICOLUL 54

    Fidelitatea fata de tara


   (1) Fidelitatea fata de tara este sacra.

   (2) Cetatenii carora le sunt încredintate functii publice, precum si militarii, raspund de îndeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, în acest scop, vor depune juramântul cerut de lege.


   ARTICOLUL 55

    Apararea tarii


   (1) Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere România.

   (2) Conditiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organica.

   (3) Cetatenii pot fi încorporati de la vârsta de 20 de ani si pâna la vârsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, în conditiile legii organice.


   ARTICOLUL 56

    Contributii financiare


   (1) Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.

   (2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.

   (3) Orice alte prestatii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situatii exceptionale.


   ARTICOLUL 57

    Exercitarea drepturilor si a libertatilor


    Cetatenii români, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa încalce drepturile si libertatile celorlalti.


   CAPITOLUL IV
  Avocatul Poporului


   ARTICOLUL 58

    Numirea si rolul


   (1) Avocatul Poporului este numit pe o durata de 5 ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate.

   (2) Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot îndeplini nici o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior.

   (3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organica.


   ARTICOLUL 59

    Exercitarea atributiilor


   (1) Avocatul Poporului îsi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile si în libertatile lor, în limitele stabilite de lege.

   (2) Autoritatile publice sunt obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atributiilor sale.


   ARTICOLUL 60

    Raportul în fata Parlamentului


    Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si a libertatilor cetatenilor.


   TITLUL III
  Autoritatile publice


   CAPITOLUL I
  Parlamentul


   SECTIUNEA 1
  Organizare si functionare


   ARTICOLUL 61

    Rolul si structura


   (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tarii.

   (2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.


   ARTICOLUL 62

    Alegerea Camerelor


   (1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.

   (2) Organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, care nu întrunesc în alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.

   (3) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, în raport cu populatia tarii.


   ARTICOLUL 63

    Durata mandatului


   (1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept în stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pâna la încetarea acestora.

   (2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

   (3) Parlamentul nou ales se întruneste, la convocarea Presedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

   (4) Mandatul Camerelor se prelungeste pâna la întrunirea legala a noului Parlament. În aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

   (5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îsi continua procedura în noul Parlament.


   ARTICOLUL 64

    Organizarea interna


   (1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute în bugetele aprobate de acestea.

   (2) Fiecare Camera îsi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la începutul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati înainte de expirarea mandatului.

   (3) Deputatii si senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere.

   (4) Fiecare Camera îsi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele îsi pot constitui comisii comune.

   (5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.


   ARTICOLUL 65

    Sedintele Camerelor


   (1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza în sedinte separate.

   (2) Camerele îsi desfasoara lucrarile si în sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru:

   a) primirea mesajului Presedintelui României;

   b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;

   c) declararea mobilizarii totale sau partiale;

   d) declararea starii de razboi;

   e) suspendarea sau încetarea ostilitatilor militare;

   f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;

   g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

   h) numirea, la propunerea Presedintelui României, a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii;

   i) numirea Avocatului Poporului;

   j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;

   k) îndeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita în sedinta comuna.


   ARTICOLUL 66

    Sesiuni


   (1) Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc în doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie si nu poate depasi sfârsitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie si nu poate depasi sfârsitul lunii decembrie.

   (2) Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc si în sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui României, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor.

   (3) Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.


   ARTICOLUL 67

    Actele juridice si cvorumul legal


    Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarâri si motiuni, în prezenta majoritatii membrilor.


   ARTICOLUL 68

    Caracterul public al sedintelor


   (1) Sedintele celor doua Camere sunt publice.

   (2) Camerele pot hotarî ca anumite sedinte sa fie secrete.


   SECTIUNEA a 2-a
  Statutul deputatilor si al senatorilor


   ARTICOLUL 69

    Mandatul reprezentativ


   (1) În exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt în serviciul poporului.

   (2) Orice mandat imperativ este nul.


   ARTICOLUL 70

    Mandatul deputatilor si al senatorilor


   (1) Deputatii si senatorii intra în exercitiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramântului. Juramântul se stabileste prin lege organica.

   (2) Calitatea de deputat sau de senator înceteaza la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.


   ARTICOLUL 71

    Incompatibilitati


   (1) Nimeni nu poate fi, în acelasi timp, deputat si senator.

   (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.

   (3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.


   ARTICOLUL 72

    Imunitatea parlamentara


   (1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

   (2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi în judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara încuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea în judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

   (3) În caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei îl va informa neîntârziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. În cazul în care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.


   SECTIUNEA a 3-a
  Legiferarea


   ARTICOLUL 73

    Categorii de legi


   (1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.

   (2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.

   (3) Prin lege organica se reglementeaza:

   a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;

   b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;

   c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;

   d) organizarea si desfasurarea referendumului;

   e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

   f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi;

   g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta;

   h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;

   i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;

   j) statutul functionarilor publici;

   k) contenciosul administrativ;

   l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;

   m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;

   n) organizarea generala a învatamântului;

   o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;

   p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala;

   r) statutul minoritatilor nationale din România;

   s) regimul general al cultelor;

   t) celelalte domenii pentru care în Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.


   ARTICOLUL 74

    Initiativa legislativa


   (1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care îsi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar în fiecare din aceste judete, respectiv în municipiul Bucuresti, trebuie sa fie înregistrate cel putin 5.000 de semnaturi în sprijinul acestei initiative.

   (2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.

   (3) Guvernul îsi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta sa îl adopte, ca prima Camera sesizata.

   (4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai în forma ceruta pentru proiectele de legi.

   (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente sa le adopte, ca prima Camera sesizata.


   ARTICOLUL 75

    Sesizarea Camerelor


   (1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului.

   (2) Prima Camera sesizata se pronunta în termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. În cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.

   (3) Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.

   (4) În cazul în care prima Camera sesizata adopta o prevedere care, potrivit alineatului (1), intra în competenta sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se întoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv în procedura de urgenta.

   (5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplica în mod corespunzator si în cazul în care Camera decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere.


   ARTICOLUL 76

    Adoptarea legilor si a hotarârilor


   (1) Legile organice si hotarârile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.

   (2) Legile ordinare si hotarârile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.

   (3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.


   ARTICOLUL 77

    Promulgarea legii


   (1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

   (2) Înainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.

   (3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.


   ARTICOLUL 78

    Intrarea în vigoare a legii


    Legea se publica în Monitorul Oficial al României si intra în vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta în textul ei.


   ARTICOLUL 79

    Consiliul Legislativ


   (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative în vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii întregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei României.

   (2) Înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organica.


   CAPITOLUL II
  Presedintele României


   ARTICOLUL 80

    Rolul Presedintelui


   (1) Presedintele României reprezinta statul român si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

   (2) Presedintele României vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. În acest scop, Presedintele exercita functia de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate.


   ARTICOLUL 81

    Alegerea Presedintelui


   (1) Presedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

   (2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor înscrisi în listele electorale.

   (3) În cazul în care nici unul dintre candidati nu a întrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, între primii doi candidati stabiliti în ordinea numarului de voturi obtinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

   (4) Nici o persoana nu poate îndeplini functia de Presedinte al României decât pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive.


   ARTICOLUL 82

    Validarea mandatului si depunerea juramântului


   (1) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al României este validat de Curtea Constitutionala.

   (2) Candidatul a carui alegere a fost validata depune în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedinta comuna, urmatorul juramânt:

    "Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului român, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a României. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".


   ARTICOLUL 83

    Durata mandatului


   (1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramântului.

   (2) Presedintele României îsi exercita mandatul pâna la depunerea juramântului de Presedintele nou ales.

   (3) Mandatul Presedintelui României poate fi prelungit, prin lege organica, în caz de razboi sau de catastrofa.


   ARTICOLUL 84

    Incompatibilitati si imunitati


   (1) În timpul mandatului, Presedintele României nu poate fi membru al unui partid si nu poate îndeplini nici o alta functie publica sau privata.

   (2) Presedintele României se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica în mod corespunzator.


   ARTICOLUL 85

    Numirea Guvernului


   (1) Presedintele României desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

   (2) În caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

   (3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele României va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru.


   ARTICOLUL 86

    Consultarea Guvernului


    Presedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita.


   ARTICOLUL 87

    Participarea la sedintele Guvernului


   (1) Presedintele României poate lua parte la sedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, în alte situatii.

   (2) Presedintele României prezideaza sedintele Guvernului la care participa.


   ARTICOLUL 88

    Mesaje


    Presedintele României adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.


   ARTICOLUL 89

    Dizolvarea Parlamentului


   (1) Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele României poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de învestitura.

   (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.

   (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui României si nici în timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta.


   ARTICOLUL 90

    Referendumul

 

    Presedintele României, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.


   ARTICOLUL 91

    Atributii în domeniul politicii externe


   (1) Presedintele încheie tratate internationale în numele României, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se încheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.

   (2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai României si aproba înfiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

   (3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe lânga Presedintele României.


   ARTICOLUL 92

    Atributii în domeniul apararii


   (1) Presedintele României este comandantul fortelor armate si îndeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

   (2) El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate. Numai în cazuri exceptionale, hotarârea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

   (3) În caz de agresiune armata îndreptata împotriva tarii, Presedintele României ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neîntârziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoaca de drept în 24 de ore de la declansarea agresiunii.

   (4) În caz de mobilizare sau de razboi Parlamentul îsi continua activitatea pe toata durata acestor stari, iar daca nu se afla în sesiune, se convoaca de drept în 24 de ore de la declararea lor.


   ARTICOLUL 93

    Masuri exceptionale


   (1) Presedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta în întreaga tara ori în unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului încuviintarea masurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

   (2) Daca Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoaca de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.


   ARTICOLUL 94

    Alte atributii


    Presedintele României îndeplineste si urmatoarele atributii:

   a) confera decoratii si titluri de onoare;

   b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral;

   c) numeste în functii publice, în conditiile prevazute de lege;

   d) acorda gratierea individuala.


   ARTICOLUL 95

    Suspendarea din functie


   (1) În cazul savârsirii unor fapte grave prin care încalca prevederile Constitutiei, Presedintele României poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, în sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

   (2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neîntârziat, la cunostinta Presedintelui.

   (3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, în cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.


   ARTICOLUL 96

    Punerea sub acuzare


   (1) Camera Deputatilor si Senatul, în sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotarî punerea sub acuzare a Presedintelui României pentru înalta tradare.

   (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neîntârziat, la cunostinta Presedintelui României pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

   (3) De la data punerii sub acuzare si pâna la data demiterii Presedintele este suspendat de drept.

   (4) Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele este demis de drept la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare.


   ARTICOLUL 97

    Vacanta functiei


   (1) Vacanta functiei de Presedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.

   (2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.


   ARTICOLUL 98

    Interimatul functiei


   (1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla în imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, în ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

   (2) Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale.


   ARTICOLUL 99

    Raspunderea presedintelui interimar


    Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al României savârseste fapte grave, prin care se încalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 98.


   ARTICOLUL 100

    Actele Presedintelui


   (1) În exercitarea atributiilor sale, Presedintele României emite decrete care se publica în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.

   (2) Decretele emise de Presedintele României în exercitarea atributiilor sale prevazute în articolul 91 alineatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de primul-ministru.


   ARTICOLUL 101

    Indemnizatia si celelalte drepturi


    Indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui României se stabilesc prin lege.


   CAPITOLUL III
  Guvernul


   ARTICOLUL 102

    Rolul si structura


   (1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

   (2) În îndeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.

   (3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.


   ARTICOLUL 103

    Învestitura


   (1) Presedintele României desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, în urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta în Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

   (2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului si a întregii liste a Guvernului.

   (3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, în sedinta comuna. Parlamentul acorda încredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.


   ARTICOLUL 104

    Juramântul de credinta


   (1) Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, în fata Presedintelui României, juramântul de la articolul 82.

   (2) Guvernul în întregul sau si fiecare membru în parte îsi exercita mandatul, începând de la data depunerii juramântului.


   ARTICOLUL 105

    Incompatibilitati


   (1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate în cadrul organizatiilor cu scop comercial.

   (2) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.


   ARTICOLUL 106

    Încetarea functiei de membru al Guvernului


    Functia de membru al Guvernului înceteaza în urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si în alte cazuri prevazute de lege.


   ARTICOLUL 107

    Primul-ministru


   (1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectând atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

   (2) Presedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

   (3) Daca primul-ministru se afla în una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, sau este în imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atributiile primului-ministru, pâna la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, înceteaza daca primul-ministru îsi reia activitatea în Guvern.

   (4) Prevederile alineatului (3) se aplica în mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.


   ARTICOLUL 108

    Actele Guvernului


   (1) Guvernul adopta hotarâri si ordonante.

   (2) Hotarârile se emit pentru organizarea executarii legilor.

   (3) Ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele si în conditiile prevazute de aceasta.

   (4) Hotarârile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor în executare si se publica în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenta hotarârii sau a ordonantei. Hotarârile care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.


   ARTICOLUL 109

    Raspunderea membrilor Guvernului


   (1) Guvernul raspunde politic numai în fata Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.

   (2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele României au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite în exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele României poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

   (3) Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala.


   ARTICOLUL 110

    Încetarea mandatului


   (1) Guvernul îsi exercita mandatul pâna la data validarii alegerilor parlamentare generale.

   (2) Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a încrederii acordate sau daca primul-ministru se afla în una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, ori este în imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.

   (3) În situatiile prevazute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.

   (4) Guvernul al carui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) si (2) îndeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pâna la depunerea juramântului de membrii noului Guvern.


   CAPITOLUL IV
  Raporturile Parlamentului cu Guvernul


   ARTICOLUL 111

    Informarea Parlamentului


   (1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. În cazul în care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie.

   (2) Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.


   ARTICOLUL 112

    Întrebari, interpelari si motiuni simple


   (1) Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la întrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori, în conditiile prevazute de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului.

   (2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa-si exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari.


   ARTICOLUL 113

    Motiunea de cenzura


   (1) Camera Deputatilor si Senatul, în sedinta comuna, pot retrage încrederea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

   (2) Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.

   (3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data când a fost prezentata în sedinta comuna a celor doua Camere.

   (4) Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, în aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului în care Guvernul îsi angajeaza raspunderea potrivit articolului 114.


   ARTICOLUL 114

    Angajarea raspunderii Guvernului


   (1) Guvernul îsi poate angaja raspunderea în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.

   (2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata în conditiile articolului 113.

   (3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.

   (4) În cazul în care Presedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în sedinta comuna a celor doua Camere.


   ARTICOLUL 115

    Delegarea legislativa


   (1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

   (2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul si data pâna la care se pot emite ordonante.

   (3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pâna la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei.

   (4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai în situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânata, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora.

   (5) Ordonanta de urgenta intra în vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere în procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, daca nu se afla în sesiune, se convoaca în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzând norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1).

   (6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si îndatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietate publica.

   (7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au încetat potrivit alineatului (3).

   (8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.


   CAPITOLUL V
  Administratia publica


   SECTIUNEA 1
  Administratia publica centrala de specialitate


   ARTICOLUL 116

    Structura


   (1) Ministerele se organizeaza numai în subordinea Guvernului.

   (2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome.


   ARTICOLUL 117

    Înfiintarea


   (1) Ministerele se înfiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii.

   (2) Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot înfiinta organe de specialitate, în subordinea lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.

   (3) Autoritati administrative autonome se pot înfiinta prin lege organica.


   ARTICOLUL 118

    Fortele armate


   (1) Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale. În conditiile legii si ale tratatelor internationale la care România este parte, armata contribuie la apararea colectiva în sistemele de alianta militara si participa la actiuni privind mentinerea sau restabilirea pacii.

   (2) Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organica.

   (3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator, si celorlalte componente ale fortelor armate stabilite potrivit legii.

   (4) Organizarea de activitati militare sau paramilitare în afara unei autoritati statale este interzisa.

   (5) Pe teritoriul României pot intra, stationa, desfasura operatiuni sau trece trupe straine numai în conditiile legii sau ale tratatelor internationale la care România este parte.


   ARTICOLUL 119

    Consiliul Suprem de Aparare a Tarii


    Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva în sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii.


   SECTIUNEA a 2-a
  Administratia publica locala


   ARTICOLUL 120

    Principii de baza


   (1) Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se întemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.

   (2) În unitatile administrativ-teritoriale în care cetatenii apartinând unei minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective în scris si oral în relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, în conditiile prevazute de legea organica.


   ARTICOLUL 121

    Autoritati comunale si orasenesti


   (1) Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala în comune si în orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, în conditiile legii.

   (2) Consiliile locale si primarii functioneaza, în conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase.

   (3) Autoritatile prevazute la alineatul (1) se pot constitui si în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.


   ARTICOLUL 122

    Consiliul judetean


   (1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, în vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

   (2) Consiliul judetean este ales si functioneaza în conditiile legii.


   ARTICOLUL 123

    Prefectul


   (1) Guvernul numeste un prefect în fiecare judet si în municipiul Bucuresti.

   (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.

   (3) Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica.

   (4) Între prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

   (5) Prefectul poate ataca, în fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, în cazul în care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.


   CAPITOLUL VI
  Autoritatea judecatoreasca


   SECTIUNEA 1
  Instantele judecatoresti


   ARTICOLUL 124

    Înfaptuirea justitiei


   (1) Justitia se înfaptuieste în numele legii.

   (2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.

   (3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.


   ARTICOLUL 125

    Statutul judecatorilor


   (1) Judecatorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, în conditiile legii.

   (2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii sale organice.

   (3) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior.


   ARTICOLUL 126

    Instantele judecatoresti


   (1) Justitia se realizeaza prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

   (2) Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.

   (3) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.

   (4) Compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica.

   (5) Este interzisa înfiintarea de instante extraordinare. Prin lege organica pot fi înfiintate instante specializate în anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii.

   (6) Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.


   ARTICOLUL 127

    Caracterul public al dezbaterilor


    Sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege.


   ARTICOLUL 128

    Folosirea limbii materne si a interpretului în justitie


   (1) Procedura judiciara se desfasoara în limba româna.

   (2) Cetatenii români apartinând minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime în limba materna în fata instantelor de judecata, în conditiile legii organice.

   (3) Modalitatile de exercitare a dreptului prevazut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreti sau traduceri, se vor stabili astfel încât sa nu împiedice buna administrare a justitiei si sa nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati.

   (4) Cetatenii straini si apatrizii care nu înteleg sau nu vorbesc limba româna au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi în instanta si de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.


   ARTICOLUL 129

    Folosirea cailor de atac


    Împotriva hotarârilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, în conditiile legii.


   ARTICOLUL 130

    Politia instantelor


    Instantele judecatoresti dispun de politia pusa în serviciul lor.


   SECTIUNEA a 2-a
  Ministerul Public


   ARTICOLUL 131

    Rolul Ministerului Public


   (1) În activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

   (2) Ministerul Public îsi exercita atributiile prin procurori constituiti în parchete, în conditiile legii.

   (3) Parchetele functioneaza pe lânga instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, în conditiile legii.


   ARTICOLUL 132

    Statutul procurorilor


   (1) Procurorii îsi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.

   (2) Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior.


   SECTIUNEA a 3-a
  Consiliul Superior al Magistraturii


   ARTICOLUL 133

    Rolul si structura


   (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.

   (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:

   a) 14 sunt alesi în adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori;

   b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti în domeniul dreptului, care se bucura de înalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile în plen;

   c) ministrul justitiei, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.

   (3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistratii prevazuti la alineatul (2) litera a).

   (4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.

   (5) Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

   (6) Presedintele României prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa.

   (7) Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu exceptia celor prevazute la articolul 134 alineatul (2).


   ARTICOLUL 134

    Atributii


   (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, în conditiile legii.

   (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, în domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. În aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

   (3) Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinara pot fi atacate la Înalta Curte de Casatie si Justitie.

   (4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, în realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei.


   TITLUL IV
  Economia si finantele publice


   ARTICOLUL 135

    Economia


   (1) Economia României este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.

   (2) Statul trebuie sa asigure:

   a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;

   b) protejarea intereselor nationale în activitatea economica, financiara si valutara;

   c) stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor;

   d) exploatarea resurselor naturale, în concordanta cu interesul national;

   e) refacerea si ocrotirea mediului înconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;

   f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii;

   g) aplicarea politicilor de dezvoltare regionala în concordanta cu obiectivele Uniunii Europene.


   ARTICOLUL 136

    Proprietatea


   (1) Proprietatea este publica sau privata.

   (2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.

   (3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

   (4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. În conditiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.

   (5) Proprietatea privata este inviolabila, în conditiile legii organice.


   ARTICOLUL 137

    Sistemul financiar


   (1) Formarea, administrarea, întrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege.

   (2) Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În conditiile aderarii la Uniunea Europeana, prin lege organica se poate recunoaste circulatia si înlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene.


   ARTICOLUL 138

    Bugetul public national


   (1) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.

   (2) Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului.

   (3) Daca legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile înainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica în continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent, pâna la adoptarea noilor bugete.

   (4) Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa în conditiile legii.

   (5) Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.


   ARTICOLUL 139

    Impozite, taxe si alte contributii


   (1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.

   (2) Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, în limitele si în conditiile legii.

   (3) Sumele reprezentând contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora.


   ARTICOLUL 140

    Curtea de Conturi


   (1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de întrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. În conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.

   (2) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzând si neregulile constatate.

   (3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.

   (4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.

   (5) Curtea de Conturi se înnoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 în 3 ani, în conditiile prevazute de legea organica a Curtii.

   (6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de catre Parlament, în cazurile si conditiile prevazute de lege.


   ARTICOLUL 141

    Consiliul Economic si Social


    Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de înfiintare, organizare si functionare.


   TITLUL V
  Curtea Constitutionala


   ARTICOLUL 142

    Structura


   (1) Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.

   (2) Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

   (3) Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele României.

   (4) Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele acesteia, pentru o perioada de 3 ani.

   (5) Curtea Constitutionala se înnoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 în 3 ani, în conditiile prevazute de legea organica a Curtii.


   ARTICOLUL 143

    Conditii pentru numire


    Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, înalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani în activitatea juridica sau în învatamântul juridic superior.


   ARTICOLUL 144

    Incompatibilitati


    Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul juridic superior.


   ARTICOLUL 145

    Independenta si inamovibilitatea


    Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia.


   ARTICOLUL 146

    Atributii


    Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

   a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

   b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

   c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

   d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate în fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului;

   e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

   f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si confirma rezultatele sufragiului;

   g) constata existenta împrejurarilor care justifica interimatul în exercitarea functiei de Presedinte al României si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;

   h) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României;

   i) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;

   j) verifica îndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;

   k) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic;

   l) îndeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii.


   ARTICOLUL 147

    Deciziile Curtii Constitutionale


   (1) Dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

   (2) În cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

   (3) În cazul în care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatata potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.

   (4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica în Monitorul Oficial al României. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.


   TITLUL VI
  Integrarea euroatlantica


   ARTICOLUL 148

    Integrarea în Uniunea Europeana


   (1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si al exercitarii în comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute în aceste tratate, se face prin lege adoptata în sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.

   (2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

   (3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator, si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

   (4) Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2).

   (5) Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene.


   ARTICOLUL 149

    Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord


    Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata în sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.


   TITLUL VII
  Revizuirea Constitutiei


   ARTICOLUL 150

    Initiativa revizuirii


   (1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele României la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.

   (2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar în fiecare din aceste judete sau în municipiul Bucuresti trebuie sa fie înregistrate cel putin 20.000 de semnaturi în sprijinul acestei initiative.


   ARTICOLUL 151

    Procedura de revizuire


   (1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.

   (2) Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, în sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.

   (3) Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.


   ARTICOLUL 152

    Limitele revizuirii


   (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului român, forma republicana de guvernamânt, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.

   (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.

   (3) Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici în timp de razboi.


   TITLUL VIII
  Dispozitii finale si tranzitorii


   ARTICOLUL 153

    Intrarea în vigoare


    Prezenta Constitutie intra în vigoare la data aprobarii ei prin referendum. La aceeasi data, Constitutia din 21 august 1965 este si ramâne în întregime abrogata.


   ARTICOLUL 154

    Conflictul temporal de legi


   (1) Legile si toate celelalte acte normative ramân în vigoare, în masura în care ele nu contravin prezentei Constitutii.

   (2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrarii în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare.


   ARTICOLUL 155

    Dispozitii tranzitorii


   (1) Proiectele de legi si propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat si se adopta potrivit dispozitiilor constitutionale anterioare intrarii în vigoare a legii de revizuire.

   (2) Institutiile prevazute de Constitutie, existente la data intrarii în vigoare a legii de revizuire, ramân în functiune pâna la constituirea celor noi.

   (3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplica începând cu urmatorul mandat prezidential.

   (4) Dispozitiile cu privire la Înalta Curte de Casatie si Justitie vor fi aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrarii în vigoare a legii de revizuire.

   (5) Judecatorii în functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii de conturi numiti de Parlament îsi continua activitatea pâna la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea înnoirii Curtii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi acestia vor putea fi numiti pentru înca un mandat de 3 ani sau de 6 ani.

   (6) Pâna la constituirea instantelor judecatoresti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi vor fi solutionate de catre instantele judecatoresti ordinare.


   ARTICOLUL 156

    Republicarea Constitutiei


    Legea de revizuire a Constitutiei se publica în Monitorul Oficial al României în termen de 5 zile de la data adoptarii. Constitutia, modificata si completata, dupa aprobarea prin referendum, se republica de catre Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o noua numerotare.